Nimic nu durează veşnic

Biscuiţi, bomboane, cioclată, sucuri, toate au fost bine venite. Râsetele inocente nu ascundeau nimic, nu urmăreau nimic altceva în afară de alte râsete. Ha, ce vremuri, ce momente, ce prietenii, ce stări sufleteşti, ce fericire. Erau cele mai fericite momente, doar de mi-ar fi spus şi mie cineva!

Iluzia maturizării însă a început să pună stăpânire pe tot. Aşa biscuiţii s-au transformat în ţigări, bomboanele în prezervative, ciocolata în iarbă, iar râsetele în plăceri carnale. Maturizarea forţată =>o curvă!.

Acuma, reflecţia a ceea ce era visul maturizării a devenit realitate.O realitate scârbasă şi pizdită. Un căcat ambalat frumos aş putea spune.

Trebuie scos în evidenţă prin mândrie şi ignoranţă. Mai e un pas. Oricum, cu bine!