[And I never did leave her, I stayed until the end. So much of what shared...was like a nightmare, but I dont give up a single minute I spend with her. She waked me up, you know, to things I never felt before, things i never knew I can feel. I never know how dead I were until i me her.]

De ce naşpa dimineaţa

E dovedit ştintific că singura dimineaţă acceptabilă e aia în care poţi să dormi atât cât ţine ea, dar când te trezeşti, tot naşpa e! Şi e naşpa!

Dimineaţa nu e naşpa pentru mirosul din cameră, nu e naşpa pentru atmosfera apasătoare, nu e naşpa pentru că ai rămas fără bani, nu e naşpa că s-au petrecut lucruri regretabile cu o seară în urmă, nu e naşpa că ţi-ai dat duhul sub forma de refulare, nu e naşpa din cauza mahmurelii, nu e naşpa din cauza deshidratării dure, nu e naşpa pentra mancărimea de la oo, nu e naşpa din cauza parului plin de salivă de pe pernă, nu e naşpa din cauza dezorientării. Nu, dimineaţa e naşpa pentru că atunci când deschizi ochii, lumina îţi fute retina!

Manifest sau "Gri Dorian"

1 mai 2010-Sighişoara
"A spus una la televizor ca cel puţin odată pe an trebuie să vezi apusul."
"Odata pe an e prea puţin."
Sunt sincer ca un porc şi îmbătat de libertate! Cele spuse mai sus îmi sună în minte ca o amintire pe care încerc să o uit. Căcat, pişaţi nu te lasă să-ţi uiţi trecutul. Nu mă lăsaţi? Atunci, sincer, să vă fut în gură, scurt. Beau prea mult şi mă piş prea des. Căcat a doua oară în acelaşi paragraf, cât de tare sunt pentru asta?
Evident că doare să mă îngrop între voi! Sincer, în vremuri tulburi, ura devine cel mai sincer sentiment. Iar dacă îmi spune cineva că dumnezeu e raspunsul, am greşit calea.
Nu am atitudine moderna de pulă bleaga!