Tentativa pentru intelectuali se numește încercare

duminică, 25 decembrie 2011

I have a dream

Un vis ca de la patron la patron. Un vis care va revoluţiona viaţa mea. Un vis care sper să devină realitate cât mai curând posibil şi care o să mă facă să mă cac pe mine numa fericire, pentru că eu sunt genul de mascul care ştie ce înseamnă o căcare sănătoasă şi binemeritată.
Visul meu este să am pe post de noptieră un frigider! Da! Asta este fericirea adevărată în viaţă. Un frigider lângă pat, cu aşa condiţii, pot spune că aştept calamităţiile cu braţele dechise.
Parcă văd deja, cum eu, om gospodar, mă chinui să ornamentez pe acolo într-un mod cât mai uşor accesibil atâta mancare şi bere. Asta înseamnă viaţa, asta înseamnă fericirea, asta înseamnă succes personal şi tot ceea ce se mai poate, asta înseamnă.
Acum, după ce mi-am luat problema asta de pe cap, mă gândesc să investesc şi într-un televizor pentru partea aia plictisitoare a scarilor. Acolo când eşti între 2 rânduri de scări,  unde dacă stai sa te gândeşti e doar timp mort. Adică pe partea inferioară a scării spui "să-mi bag pula cât am urcat şi cu ce viteză domnule!", pe partea superioară spui "să-mi bag pula cât mai am de urcat", dar în partea aia dintre cea inferioară şi cea superioară nu e nimic, e timp şi spatiu mort, e gaura neagră a urcatului pe scări. Aşa-i că ar prinde bine acolo un TV?

Exotic-Sexy
 
Fără nici o legătura pun şlagărul asta al copilăriei mele!

vineri, 9 decembrie 2011

Cum am ajuns eu geniu în domeniu IT

Nu are rost să argumentez genialitatea mea. De aceea o să sar foarte politicos peste inroducerea pompoasa pe care aş putea să o prezint şi să pierd timp de-am pula. Totuşi dacă cineva vrea să citească ceva în introducere îl îndrum aici. Lectură placută.
Aşa. Pentru restul dintre voi care nu staţi după introducerea vieţii, să va explic cum am ajuns să mă autoproclam geniu în domeniu IT. În lungile mele discuţii în cercurile înalte ale acestui domeniu, cu marii informaticieni care au pornit aşa cum se porneşte în acest domeniu de la frageda vârstă de 16 ani. Şi cum omul gospodar pula mea, de acasă porneşte şi ei au invăţat informatică când li se futea compul în timp ce jucau CS şi trebuia upgradad urgent. Mă rog, nu despre asta e vorba. Da cu oricare din ei vorbeşti de vre-un calculator sau program sau orice, ei se plâng că au stat de la 5 ore în sus pentru a face acea chestie.
Mereu auzi din gura lor cu o falsă modestie crasă "numa până i-am pus windows şi drivere mi-au trebuit 6 ore!!" şi vezi în ochii lor dorinţa aia  de ai admira atat de sincera.
De aici reiese că eu sunt geniu. Jur că oricăt de jaf ar fi fost PC-ul în cauză, în maxim 2 ore îl am formatat cu windows, programe, tot ce-i trebuie. Cred ca şi dacă m-aş apuca să reconstruiesc compul de la zero şi să nu am nici o piesa tot aş reuşi să-l fac să funcţioneze în mai puţin de 5 ore.

duminică, 16 octombrie 2011

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Let's Do It, Romania!

În primul rând vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu sunt genul de om care aruncă lucruri pe jos. Ca să arunc ceva pe jos trebuie sa fie o fază destul de extremă şi să ceară ca eu neaparat să fac treaba aia, în rest, nu arunc. Asta nu pentru că mă doare pe mine în cur prea mult de mediu, mai mult din educaţie->calm, am folosit eu o exprimare mai pompoasa! Dar, nu sunt nici genul ăla de om care cum vede un gunoi pe jos sau cum vede pe cineva care aruncă gunoaie pe jos le i-a morţii în pula. Excepţie fac ţiganii, dar lor le i-au morţii în pulă orice ar fi, aşa că nu se pun.
În al doilea rând, scriu acum despre ldir pentru că anul trecut am fost plecat şi nu am putut fi la curent cu ceea ce s-a întâmplat şi nici nu am vrut să scriu retroactiv despre ceva, care merită scris aşa, la cald! Din nou optimismul meu m-a rasplătit şi mi-a dat ocazia să scriu cum despre chestia asta.
Aş începe cu numele. Daca e o acţiune în ţară, pentru ţară şi de ţară, atunci de ce pula are numele în engleză? Probabil sunt doar eu răutăcois şi exagerat şi nu ştiu că limba română nu poate exprima atât de elocvent oridinul de "treci la muncă-n pizda mati" ca limba engleza. Atunci pun problema aşa, de ce dracu suna ca un ordin? Că dacă nu o du it ce, o să ma simt atât de prost că nu am du it o să ma simt în aşa hal de prost de o să vreau să-mi trag pielea de pe mine, să o fac dop, să mi-o bag în cur şi să o ţin acolo până explodez şi o să improşc totul cu căcat, sânge şi organe? Ei bine nu, maxim o să mă doară în cur şi gata!
Scopul proiectului este direct proporţional cu numele, adică cretin pentru intelectualii care încă mai speră!
Eu tot zic că era mai eficient să scăpăm de ţigani înainte să dezinfectăm totul. Răul trebuie tăiat de la rădăcină. Aşa că promit, cum vom scăpa de ţigani cum mă apuc sa lustruiesc totul, moca!

vineri, 5 august 2011

Criminalul în serie-o artă pierdută

Mi se rupe sufletul când mă gândesc că a dispărut arta de a fi criminal în serie. Nu îmi dau seama din ce cauză tot mai puţin oameni doresc să devină criminali în serie şi nu văd de ce asta. Cu siguranţă că nu mai e ca în trecut, când erai cineva dacă erai criminal în serie. Acum toţi joacă murdar, hop bagă un masacru şi gata, dar nu e la fel. Se simte că ceva totuşi lipseşte.
De aceea eu am decis să fac un pas important spre rezolvarea acestei probleme şi pe lângă sfaturile înţelepte pe care le voi preciza în rândurile ce urmează, voi face un concurs, iar cei 3 câştigatori vor câştiga un instructaj făcut de mine în fascinanta lume a ceea ce numim noi astăzi criminali în serie.
În primul rând orice CÎS are ca hobby fotografia şi/sau urmăritul oamenilor. Desigur că nu ne putem întoarce în timp, aşa că achiziţia unui aparat foto şi a unei imprimante semi-pizdoasă (care să scoată poze, e suficient de pizdoasă) e un prim pas. Pe urmă umpli camera cu poze făcute de tine (pentru impresie eu aş zice să fie alb-negru, dar totuşi pentru siguranţă e bine să le ai şi pe hard salvate în variantă color).
Un bun CÎS urăşte din tot sufletul femeile, adica mai mult decât un mascul oarecare, dar trebuie să faci să ai acest sentiment din cauza mamei, OBLIGATORIU!!!! În cazu în care eşti femeie, tu trebuie să urăşti tot femeile, din cauză că altele sunt mai frumoase decât tine, iar în timp ce ele şi-o trăgeau romantic cu vre-un mahăr de prin liceu tu stăteai acasă şi te gândeai dacă ar fi chiar aşa rău să te epilezi.
Ca să poţi intra în clubul CÎS e obligatoriu să ai o lovitura finlă ca semntura. Aici însă e o graniţă fragilă, în ideea în care victima trebuie mutilată (desigur cât încă e vie) suficient de mult încât să laşi publicul mască de ceea ce ai făcut, dar suficient de puţin încât să poată fi recunocută de poliţie ( victimă necunoscută e ca o pizdă fără gaură). Eu recomand cu căldura folosirea la ultima mişcare următoarele accesori: ciocanul, foarfeca, unghiera, pistolul de lipit, materia fecală, cuţitul de bucătrie, plictiseala, blatul mesei, paloşul,  poeziile lui eminescu (cică e eminescu cu E mare), poza lui Ciorbea.
Victimele, adică rodul munci trebuie să fie depozitate exact aşa cum, sunt de găsit grasele în cluburi, în penumbră, adic nu le vezi, dar şti că sunt acolo. 
În vederea violări victimelor înainte, în timpul sau după treabă este alegerea fiecăruia. Această meserie este foarte uşoară dacă ai puţin imaginaţie, iar roadele sunt extrem de mulţumitoare. Eu o recomand cu căldură.

P.S.1 Te numeşti Criminal În Serie doar după ce ai trecut pragul de 6 victime pe an, timp de 5 ani.
P.S.2 Data viitoare vom discuta ce se întâmplă după ce eşti deconspirat.

joi, 14 iulie 2011

Aşa ceva nu a văzut omenirea de la maimuţă încoace, un post ca oricare altul, dar totuşi diferit

Ai să-mi bag ciorapu-n cur că în ultimele zile am îndurat o căldură aşa oribilă şi ca urmare acuma scuip nisip şi mă cac flambat, iar pişatul e jet de bile de foc, numa in "Super Mario" am mai văzut aşa ceva. Am în cap să mă operez şi să-mi pun în mine un friginer, să păstrez sângele şi berea constant la rece! Oricum, postul ăsta e despre altceva. Asta nu are nici o relevanţă cu nimic.
Îl bag acum la înaintare pe Bon Jovi pentru că e cel mai recent eveniment, dar treaba e general valabilă. Totuşi nu pot spune multe chestii urâte despre muzica lui, pentru că până prin a5-a sau a6-a îl consideram de referinţă...copii ăştia. Aşa că ma bag să crtitic multe altele!
În primu rând mă disperă reclama la artist, că pula, nu se face reclamă la eveniment ci la cel ce vine şi cântă, cap de afiş. Trist, aş vrea să ştiu şi unde pula cântă, cine mai cântă pe lângă el, cât e biletu, chestii  interesante doar pentru idioţi ca mine care nu înţeleg adevărata valoare a evenimentului.
"Ăsta a fost cel mai mare concert pe care l-a văzut universul, cerul, pământul, aerul, apa, solul şi România din toate timpurile", "Asta e cea mai mare scena instalată vreodată pe care a văzuto universul, cerul, pământul, aerul, apa, solul şi România din toate timpurile" şi toate astea până la următorul concert mare. Tăranilor e destul de ok să ziceţi că e o scenă mare sau mai mare decât scenele pe care cântă Trooper, Holograf, Taxi şi autohtonii. Da nu, că ţăranu trebuie sa fie ţăran pănă în gaura curului!
"Concert extraordinar că a strâns atâta lume încât la fiecare intrare era câte un Leatherface care secţiona câte o bucăţic din fiecare spectator şi doar bucăţica aia intra la concert şi nici aşa nu au fost suficiente locuri" să muriţi voi! Păi capete de pulă fără creier care gândesc cu piciorul stâng, normal că un artist cunoscut pe plan IN-TER-NA-ŢI-O-NAL strânge mai multă lume decât Holograf, Taxi, Direcţia 5 şi Voltaj la un loc! Pun pariu că şi la Bon Jovi acum, 35-45% din numărul total de spectatori sunt străini veniţi mai mult sau mai puţin pentru concert.
"Reuşit concert...cu toate că iniţial Bon Jovi a cerut 5 km de hârtie igienică, după 13 secunde fatidice de stat în România a cerut să mai primească incă 5 km şi la masă să nu i se mai servească şaorma". Serios, mă doare la 225 km în faţa puli de ce a făcut Bon Jovi la hotel. Mă interesează cum a cântat!!!!
Cu toate astea, cea mai mare ironie mi se pare aia cu mega concertul Bon Jovi în România şi marea reclamă la concertul lui live de la Madison Square Garden. Cât de muist trebuie sa fi?

marți, 31 mai 2011

Ce să şi faci

Prin natura sa, omul, se plictiseşte de orice activitate pe care o desfăşoară, iar asta se întâmplă într-un timp extrem de scurt. Eu, mă plictisesc undeva după ce îmi vine ideea, dar înainte să mă apuc de ea. Spre exemplu, dacă vreau să mă duc în bucătărie să-mi fac o felie de pâine unsă cu ceva, până ajung în bucătrie (drum care nu durează mai mult de 5,3 secunde în condiţii normale), mă autoconving că încă nu îmi este suficient de foame încât să merite să fac un astfel de efort, ajungând să amân a mânca până nu îmi conving pe altcineva să mă servească sau până ce simt că foamea este mai puternică decât lenea. Desigur, asta nu are nici o importanţă şi am zis-o aşa numa. Ideea este că, omu' când nu are de lucru îşi caută. Aşa am ajuns eu să mă apuc de magie.
Da m-am apucat de magie şi nu d-aia de 2 lei de scos pula prin joben şi futut iepuri în cur prin stern cu spatele şi agăţat de tavan cu o coardă invizibilă făcută din intestinele lui Hitler sudate împreună cu materia cenuşie a lui Einstein. Nu m-am apucat eu de căcări din astea fără rost. Eu m-am apucat de frecţii de cea mai joasă speţă, eu m-am apucat de voodoo, coae!
După ce am studiat cu atenţie cotorul la o carte de specialitate, am sacrificat un scaun de bar pe care l-am ars, apoi am urinat, iar cenuşa am dat-o unei capre. Pe urma am făcut un duş, ca să nu mai miros am fum, am stat cu mâinile în buzunar 22 de ore, 3 zile, iar apoi am tras 2 beşini exemplare. Ziua următare, m-am trezit cu coaele pân la genunchi, aşa mi-am dat seama că am devenit şaman.
Pe urmă, mi-am dat seama că a venit momentul în care trebuie să depun un jurământ, dar cum pe google nu am gsit exact ce trebuie să spun, am inventat eu unul, aşa că am jurat să fac numai bine persoanei mele şi mai puţin bine celor din jur.
Viaţa ca şaman e foarte faina. Mi-am tras ca acompaniament pe Chucky, m-am întors în timp şi am arso pe Merlyn Monroe, am distrus mişcariile feministe, l-am convins pe Hitler că nu evrei sunt pizde, ci ţiganii. Pe urmă am zis să revin în timpurile noastre, dar nu înainte de a face un film cu noul meu prieten Charlie Chaplin. Acuma, din plictiseală, trag cu fulgere după oameni şi în curând o sa bag şi o epidemie de o boală mortală, dar încă nu m-a hotărât ce să fie, orice ar fi, sigur va fi ceva dureros şi sângeros.
 


miercuri, 25 mai 2011

Nimic nu durează veşnic

Biscuiţi, bomboane, cioclată, sucuri, toate au fost bine venite. Râsetele inocente nu ascundeau nimic, nu urmăreau nimic altceva în afară de alte râsete. Ha, ce vremuri, ce momente, ce prietenii, ce stări sufleteşti, ce fericire. Erau cele mai fericite momente, doar de mi-ar fi spus şi mie cineva!
Iluzia maturizării însă a început să pună stăpânire pe tot. Aşa biscuiţii s-au transformat în ţigări, bomboanele în prezervative, ciocolata în iarbă, iar râsetele în plăceri carnale. Maturizarea forţată =>o curvă!.
Acuma, reflecţia a ceea ce era visul maturizării a devenit realitate.O realitate scârbasă şi pizdită. Un căcat ambalat frumos aş putea spune.
Trebuie scos în evidenţă prin mândrie şi ignoranţă. Mai e un pas. Oricum, cu bine! 

joi, 19 mai 2011

Ep. 3: Huston, we have a problem!

Saluuut! Vă salut dragi prieteni cu aceeşi căldură pe care o am mereu când mă gândesc la voi. Sângele meu e pompat de dragostea mea pentru voi, oamenii, inima mea bate doar pentru voi. Pot spune chiar că eu, Olivian Eusebiu trăiesc pentru voi, dar şi prin intermediul vostru, iar pentru asta vă mulţumesc! (click) Uni spun despre mine că am genunchii inverși, dar ăia sunt doar nişte răutăcioşi. Acuma urmează să vă povestesc ce mi sa mai întâmplat.
Dacă nu vă mai amintiţi, ultima dată când am vorbit eu, Olivian Eusebiu, eram aşa. Ei bine, acuma departe de asta! Sunt foarte supărat, iar acum, sunt mai hotărât ca niciodată să ma sinucid. Toate astea din cauza întâmplării de la linii.
Necazul a început când am văzut în ziar despre întâmplare. La început eram mândru că am văzut-o în ziar, chiar dacă era ziar local, dar, după ce am citit am rămas mască. Gagica aia, era defapt gagiu. Eu, Olivian Eusebiu am făcut sex cu un bărbat şi nu cu o femeie. Trebuia să-mi dau seama când am văzut cum îi atârnă penisul, dar dacă îmi stă capul numai la prosti, păţesc numai necazuri. Sunt extrem de trist.
Prietenii mei de la clubul de şah au zis că nu trebuie să-mi fie ruşine, că şi ei se mai masturbează în grup. Eu le-am spus că nu e acelaşi lucru, ei doar se privesc, eu am penetrat! Cred că doar ei mă pot înţelege...
De când am aflat înfiorătoarea veste am încercat să-mi torn pastă de dinţi în ochi, dar nu a avut nici un efect. Momentan caut un mod de a mă pedepsi singur. Că am început să-mi fac griji, dacă o să vreau din nou să-i dau drumul bestiei din mine? Dacă o să înceapă să-mi placă bărbaţii? Dacă devin gay?
Rugaţi-vă pentru mine, acum, mai mult ca oricând am nevoie de voi. Pe curând sper...

miercuri, 11 mai 2011

Crâjma ideală

Din toate locaşurile de cult create de rasa superioara, adică cea masculină, cel mai important edificiu pe care îl lăsăm în urmă cu siguranţă este crâjma/barul/bodega. Ea este simbolul înţelepciunii masculine, potenţei masculine şi limita realului. După crâjmă potopul.
Din nefericire, cu timpul, crâjma a avut de suferit puternice influenţe extramascuine. Care au cam dăunat calităţii ei. Dăunatorii principali fiind copilus coclitus şi femeias gânditores. Aşa a ajuns sfântul bar, o cocină, dar eu, un Gizăs al bodegii am gândit cum ar arăta barul ideal.
În primul rând ca să ajungi în bar nu trebuie sa urci sau să cobori trepte, chiar dacă atunci când intri pare a fi în regulă, la ieşire situaţia poate deveni dramatică. Aşa că barul ideal are linie dreaptă, constantă.
Buda, probabil al 2-lea cel mai imprtant element din bar, după bere desigur, trebuie să fie uşor accesibilă din orice punct al barului sau din orice stare pe care o prezinţi. Tot buda trebuie sa fie încăpătoare şi foarte important, bine aerisită. Este de preferat să fie şi ceva lămâi şi locuri de întins disponibile.
Încăperea propriu zisă trebuie să fie încăpătoare şi primitoare. Clienţi vor primi bere gratis şi vor avea de ales dintr-o gamă variată de chelneriţe pentru fiecare gust. Sortimentele de şpriţ extrem de diversificate, dar fără bere la supozitor (de aia la 0.33) sau coadă de pulă (cocktail). Muzica de pe fundal să fie acompaniată de sunetul liniştitor al beri care umple paharele.
Mesele vor fi special concepute pentru ca sub fiecare să încapă un număr rezonabil, zic eu, de 6 dudui specializate în ceea ce fac!
Barul va dispune de un personal calificat de psiholoage special pregătite să facă faţă la cazuri de genu: ai băut prea mult şi ţi s-a făcut somn. În barul ideal, aşa ceva nu este permis. Tot în astfel de cazuri, personalul barului se va simţi şi v-a face cinste cu un algohamburger numa bun pentru a-ţi reveni din starea aia de căcat şi de-a te pune în mişcare din nou.
Un alt personal extrem de calificat va veghe constant barul, pentru ca tu, clientul beat, să nu te degradezi prea tare că nu vezi ce pizdă cari acasă cu tine. Elita noastra va avea grijă ca dimineaţă să îţi fie doar rău de la seara ce a trecut nu şi de la aia de lângă tine.
Barul va avea încăpere specială unde să-ţi depozitezi nevasta cât timp tu încerci să te relaxezi şi şă te simţi bine. Pe lăngă această încăpere va mai fi una, plină de grase şi pocăite, pentru situaţiile în care vrei să aduci o dovadă în sprijinul bancului misogin pe care l-ai spus sau doar ca să ai de cine să râzi.
În mare, astea fiind spuse, acesta este idealul barului. Eu sunt dispus să fiu crucificat, cu condiţia să revin la viaţă peste 3 zile pentru a putea ridica barul.

duminică, 24 aprilie 2011

Hot Line

Eşti prea român ca să trudeşti? Eşti prea idiot ca să munceşti? Eşti prea prost ca să cerşeşti? Prea mândru ca să îţi foloseşti forţa fizică? Prostia e atât de plină de tine încăt nici pariuri sportive nu încerci? Atunci eşti un om care are şansa să câştige bani cu capul, să nu fi nevoit să foloseşti şi alte părţi chiar folositoare. Toate astea din confortul propriei tale case desigur. Ideea mea este să fac  mare companie de hot-line unde să sune tot prostu şi să-i răspundă tot idiotu. Doar cine se aseamănă se adună ce dracu. Partea cea mai bună e că nu va fi un hot-line XXX, nu, noi ne ocupăm cu treburi serioase. Să vă zic câteva ramuri ale afacerii:

Hot-line de pantofi: de câte ori nu ţi s-a întâmplat ca nişte papuci foarte buni, nu mai vechi de 10 ani şi care au trecut doar prin 3 reparaţii generale să cedeze? Ei bine specialişti noştri îţi stau la dispoziţie 24/7 ca să te facă să înţelegi ceea ce se întâmpla. Doctorii papuci (cum le este aliasul) sunt cât se poate de profesionişti şi te pot ajuta în orice problemă ai cu şpiţarii tăi infecţi. Ei ştiu ce e de făcut dacă tu ai la picior 42, dar ţi-ai luat 38 ca să mai economiseşti nişte bănuţi, ei ştiu ce nuanţă de maro se potriveşte cel mai bine pe pantofii cei negri de lac,ei ştiu ce culoare trebuie să fie şireturile la pantofii albi, ce să mai sugem pula ei ştiu totul!

Hot-line de patrupede şi pizde care stau capră: în fond sunt cam acelaşi lucru, doar că de unele râzi şi de altele fuţi şi râzi. Experţii noştri din acest domeniu sunt pregătiţi să vă rezlve toate problemele sentimentale cu proasta din momentul în care subiectul se bazează pe toate 4 labele.

Hot-line iugin: nimic fără iugin!!! Experţi de aici sunt călugări după cultul lui iugin. Cea mai bună descriere pentru iugin este lilililiana. Totodată aici este şi locul de întâlnire al adepţiilor iuginiani.

Hot-line labă tristă: special pentru ăia care nu au nimic de făcut, decăt să o frece degeaba, fără să cadă în vreo extremă. Loc de futut buha. 

Hot-line de maşini: experţii de aicea sunt special pregătiţi pentru a oferi consolare tuturor celor care nu au bani să-şi cumpere maşina care o doresc sau cel puţin o bicicletă. Ei sunt pregătiţi să facă faţă şi celor care sunt în depresie că au maşină cu motor de 1.4 litri. Loc de reculegere şi înjurat taximetrişti.

Ramurile sunt fără număr şi eu personal chiar cred că vor ieşi bani de aici. Toţi cei care sunt interesaţi au un biscuite.

duminică, 17 aprilie 2011

Stai jos (varianta scurtă)

Într-un bloc învechit, dintr-un cartier mărginaş al oraşului, în apartamentul cu uşă de lemn de nuc, veche pe care era scrijulit cu cuţitu numărul 17 locuia o familie cu posibilităţi modeste, venit minim, bătăi şi certuri multe. După ce treceai pregul te lovea un miros de ciorapi învechiţi şi e rachiu de pe dreve stătut, dar de calitatea întâi desigur. Lăsa-i în urmă mirosul acela, uşor dulce-amărui şi înaintai până în capătul holului. Pe la mijlocul holului, te lovea un nou miros, de mucegai, iar cu puţin ghinion te trezeai şi cu o pată de sânge proaspăt de pe tavan. La capătul holului făceai brusc stânga, te prefăceai că nu vezi grămada de haine din care iasă furnici şi un şoricel, că familia iubeşte animalele. Şi uite aşa ajungeai în baie. Ca în orice baie chiuveta era...nu era, cada era spartă, iar in W.C. plutea maiestuos un căcat îmbibat in zeci de jeturi de urină. Lânga W.C. însă era o perie de tualeta. Aprape nouă, dar bătrâna, ceva gen Star Wars-"cu mult timp în urmă, dar totuşi în viitor".
Această ustensilă era cu peri negri şi puţin creţi, aducând a stilul afro şi restul era uşor creol. Spre deosebire de perile normale, ea avea două obiective în viaţă: să scape de familia degenerată şi să ajungă să-şi facă profil de facebok. Şi perile au vise!
Aşa că, într-o zi s-a hotărât să se arunce în tualetă. Ori scapă şi îşi urmează visul, ori moare încercând. Zis şi făcut. 
Nu îşi mai aduce aminte ce s-a întâmplat după ce a sărit, dar s-a trezit într-o încăpere întunecoasă, rece, umedă. Peria era foarte speriată. Brusc, din umbră apare o chestie ciuată, care după ce mai face câţiva paşi începe să semene cu o sabie. Când ajunge lângă perie, era clar, era o sabie. Peria era deja pe punctul de a claca şi îşi zicea deja în minte:"Doamne ajută-mă să scap şi promit că nu mai bag iarbă niciodată!". Sabia, cu o voce blânda o liniștește şi se prezintă. E sabia Sabin.O sabie veche, uitată de lume care îşi face veacul în zona necunoscută care este defapt pivnița blocului.
Sabia îi povesteşte visul ei, să scape de acolo din pivniţă şi să ajungă o sabie ca în Star Wars. Să nu mai ruginească niciodată şi să fie mereu ascuţită. Mişcată până la lacrimi, peria îi  spune şi ea povestea ei şi visul ei. Cei doi devin imediat foarte buni prieteni, iar peria îşi trage aliasul de C.B.(si-bi).
Cei doi prieteni, se chinuie din răsputeri să ajungă în lume şi până la urmă reuşest. Numai că viaţa nu e aşa cum sperau ei, în sensul că C.B. află că e doar o perie creată de tualetă care nu valorează mai mult de 2 lei, iar Sabia Sabin află că e doar o ruginitură nefolosituare. Sunteţi doar două obiecte nefolositoare, STAŢI JOS!
   
 

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Fi-v-ar năravu'!

Da, după cum sugerează şi titlul, din nou mă refer la partenerele noastre cu care împărţim planeta, casa, portofelul şi viaţa. Femeile, creaturile divine care au ca scop pe planeta distrugerea oricărui echilibru, legi fireşti sau normalului, reuşesc să fac pentru noi, ca tot ceea ce este uşor, să fie imposibil. Poate ele nu vor să fie aşa, dar asta e firea lor şi nu avem ce să le facem, defapt avem da cică nu mai e morală treaba cu lagărele de concentrare (se zvârcolesc în mormânt la auzul prostiei ăsteia Stalin şi Hitler).
Menstruaţia, ştim cu toţii ce se zice despre ea, că ce face, dar totul e o minciună mare! Mestruaţia are rolul de a ne distruge psihic pe noi! De fiecare dată când se pune de o distracţie gen mers la mare, ele se trezesc că sunt pe ciclu şi de acolo intri pe porţiile iadului. Ce bine era în trecut când femeile nu aveau menstruaţie!
Tot ele au inventa şi mentalitatea de turmă. Niciodat nu o să vezi 2 tipi că merg împreună la baie, la fel cum niciodată nu o s vezi mai puţin de 3 fete că merg  la baie, chiar dacă doar pe una o scapă. Şi asta pentru că noi apreciem momentele de liniştire, în care eşti doar tu, cu tine şi cu îngeru. De ce să ne complicăm?
De asemenea tot lor trebuie să le mulţumim că am ajuns aşa de înaintaţi în tehnologie. La un bărbat lucrurile simple contează, la ele lucrurile cât mai complicate contează, chiar dacă nu le înţeleg, dar se bucură că se pot plânge de ele! Cel mai bun exemplu aici îl pot da atunci când o chemi pe una cu cortu şi te trezeşti cu întrebări de genu: "avem baie?", "loc unde să mâncăm?", "avem budă?", "avem lemne de foc?". Păi dacă mergem cu cortu presupun că mergem în pădure nu în parcare la Kaufland. Avem ce ne oferă natura şi ce ne duce capu să luăm cu noi. Ce poate fi atââât de greu?
Cu acest prilej, vă mulţumim şi ne faceţi viaţa aşa...aşa. Dacă am avea noi şi ţâţe, nu am mai avea nevoie deloc de voi.

vineri, 8 aprilie 2011

Dureri de cap (2)

O simt ca pe o pula care îmi intră prin ureche şi se opreşte fix între creier şi globii oculari, iar asta e doar una din multele metafore care îmi trec prin cap când intrigat de problemele lumi, văd reclama aia extrem de proastă la saltele. Da cine pula mea îşi cumpăra saltea, ori cumperi pat ori rămâi cu cel vechi, ce dracu faci cu salteaua? Ce, la mâncare îţi cumperi ingredientele, da nu şi oală? Deja se ştie că treaba asta cu jumătate de normă e de căcat, şi ştim asta de la jucăriile sexuale, nu-s prea bune dacă nu mai este cineva de sex opus cu care să le împarţi. Şi poliţia, CNA-ul şi toţi muişti de genu ce fac când tot blocu îşi arunc saltelele ca idioţi pe geam, se fac că plouă? Mai ales că în reclamă se sprecifică explicit că ei te scapă de salteaua cea veche. Un căcat!
Îmi vine să-i exorcizez pe toţi, reformulez, îmi vine să le exorcizez pe toate ipocritele cu aşteptări din partea bărbatului să le trateze de la egal la egal, când ele, dacă aud că te doare capu imediat te cred deochiat şi îţi ţâpă în faţă un pahar cu apă cu chibrite şi cu un set de vreo 20 de cruci să-l bei. Da tu, te-ai gândit că şi un algocalmin sau  bere ar merge?
Urăsc apa!!! Din anumite puncte de vedere doar, desigur. Nu mă deranjează deloc să folosesc apă când mă spăl. Mi se pare foarte bună din punctul ăsta de vedere! Dar, apa, aşa în stare pură mi se pare inacceptabilă de introdus în corp pe cale orală. Este pur şi simplu înfiorător! Că şi Iisus când a ajuns la bairam imediat a făcut din apă vin. Eu de ce aş fi mai prejos?
P.S IUIUIUGIN for ever!

luni, 4 aprilie 2011

Noua descoperire din lumea manelelor

Eram sigur. Mereu mi-am zis că un biet(jeg) de ţigan care nu poate lega coerent două cuvinte într-o română cât de cât acceptabilă, să fie atât de talentat încât să scoată căruţe de bani din muzică(compus şi cântat). Eliminăm ipoteza că au furat de la alţi, doar e stilul lor(cu mici influenţe din muzica orientală) şi totuşi cum au reuşit? Talent, cu siguranţă nu, că aştia-s mulţi, noroc, din nou nu, nici dacă ar avea firmă de colectat căcat şi ar dormi în el nu ar avea cum să aibe atâta noroc.
Pe urmă mi-am dat seama care este secretul, taina bine păstrată de ochi lumii până acum, e posibil ca după ce fac această mărturie publică să dispar, dar îmi asum riscul. Am descoperit că fiecare manelar are în spatele lui un timp suficient de inteligent care să atragă o hoarda gigantică de fraieri care deabea reuşesc să se steargă independent la cur! Unu om, care stă în umbra(deci nu se face de căcat), îşi trimite ţiganu să se umilească şi să se umple de noroi şi căcat, iar el, din confortul anonimatului să scoată tone de bani! Admirabil!
Ca să fiu în pas cu moda, evident, şi eu vreau să-mi încerc norocul aşa că am scris o mega manea de dragoste, suferinţă, iubire, iertare şi trădare care pate fi cântată la nunţi, botezuri, înmormântări şi pomeni. Sunt sigur că principali mei contracandidaţi deja se sinucid!

IUIUIUIUIUIUIU
Ha dârlllla
Ihaaaa
Gra-gro, gra-gro

Dacă eu sunt eu
Iară tu esşti tu
Altu nu va fi
Te rog nu spune nu

Inimioara-mi plânge
Cu ea plâng şi eu

Că eu te iubeam
Dar nu ştiam
Că tu mă-nşelai
Şi nu mă doreai

Inimiara-mi râde
Dujmani îmi plânge

Eu fac bani cu cap
Şi mă-nbrac stilat
Şi sunt ordonat
Nu, eu nu sunt depravat(de-pra-vat)

Inimiaora mea
Inimioara mea

Iuuuu
A dâârlalala

sâmbătă, 2 aprilie 2011

IN-CRE-DI-BIL

La început şi eu am crezut că e o glumă, o chestie făcută aşa, să fie, dar după o informare consistentă care mi-a luat 24 de secunde, am văzut că e cât se poate de adevărat şi am zis IN-CRE-DI-BIL! Cu siguranţă rasa umana nu e pregătită pentru aşa ceva, poate nici dumnezeu nu e pregătit pentru aşa ceva. Un singr om(om aşa ca termen generic, că ăsta, în ciuda faptului că nu pare ţigan, cu siguranţă nu e om aşa cum stim noi că este omul).
Probabil chiar în acest moment Hruşcă se spânzură cu o coardă de la chitară, manelişti scrie o melodie dă hinimă halbastră şâ durere, Furdui Iancu înghite cianură, iar Fuego...pula mea nu poate ajunge mai jos, dar totuşi şi el e afectat. Diaconescu pe de alt parte îşi freacă mâinile de fericire şi îşi goleşte studioul ca să-i facă loc lulululululului: EUGEN UNGUREANU. Jur dacă nu ai auzit de el eşti o balegă, ai trăit degeaba şi nu meriţi nici măcar să fi pupat de un cancer.
EUGEN UNGUREANU  cunoscut şi sub aliasul de "cel care este mai pregătit decât toată rasa umană şi dumnezeu la un loc” este un artist. Un mare artist care sa consacrat cândând la diferite ocazi şi evenimente sociale de o anvergură ieşită de pe orbită(adică la nunţi). În cele ce urmează, vă las să urmăriţi mega şlagărul lui cu un mega videoclip şi cu un super om. Vvivivivivivivizionare placută!

P.S. Pentru mai mult EUGEN UNGUREANU www.youtube.com

joi, 24 martie 2011

Alifia săracului

Incredibil ce introducere o sa bag, de la biblie încoace nu a mai văzut/citit cineva aşa ceva!
Dragi fraţi şi surori, eu prin puterea cu care am fost înzestrat şi prin iubirea faţă de aproapele meu, dar şi prin respectul DEOSEBIT  pe care-l am faţă de omenire, prin credinţa mea şi prin convingerea că toţi suntem egali, că niciunul din noi nu este mai bun decât celălalt, doar bunul Dumnezeu/Buddha/Allah/Luke Skywalker/Jack Daniels sau indiferent de cel în care TU crezi, că pentru mine părerea ta chiar contează, iar împreună putem să facem o lume mai bună. O lume plină de iubire, înţelegere, credinţă şi să scăpam odată pentru totdeauna de anarhişti, atei şi cei care ne strică pe noi, pe copii noştri şi lumea asta. Floricele, panseluţe şi păpădi peste tot!!! De aceea, eu am înfinţat această sectă intitulată simplu: "alifia săracului"-ca să putem, împreună, să penetrăm lumea asta, satanicească.
Ameno, ameno aşadar, am propria mea sectă! Şi-s tare mândru de ea, acum să vă zic cum stă treaba pe aici şi dacă vă place înscrieţi-vă, lua-v-ar curentu la puricat. Taxa de înscriere 200RON+taxe.
Alături de tradiţionalul "Ameno" la începutul slujbei se va intona şi o altă melodie atent selecţionată de către preadomnia curului meu. Având în vedere că proiectul meu de a introduce Metallica în biserică a eşuat puţin, în sensul că atuncea când am dat play babele au intrat în rezonanţă, am analizat atent melodia de început. Nu mi-a luat mult timp să-mi dau seama că a fost vina mea, da recunosc, sunt vinovat. Metallica sunt tari, dar serios, au devenit cam plictisitori, aşa că la începutul fiecărei sesiuni, enoriași vor intona o melodie de la Kreator şi care melodie ar fi mai potrivită decât "Violent Revolution", adică scopul nostru este să schimbăm radical societatea, ce dracu!
Eu nu o să vă cer bani pentru ceea ce fac. Nu, o fac moca. Voi trebuie doar să-mi aduceţi ofrande în bere(şi nu vă zgârciţi mai bine mai puţină da bună decât multă dar Noroc). Pe lângă astea mai sunt de plătit câteva taxe, nesemnificative, iar ca să economisesc ceva bănuţi am zis că nu mai rup bon, doar aveţi încredere în mine ce dracu! Totuşi percep taxă specială, în cazul unei şedinţe particulare şi în cazul în care ai tu vreun sfânt şi trebuie să ma informez eu despre el. 
În jurul meu(şi la 3,4 km de mine e tot jurul meu) nu este voie cu apă. Apa este satanică, este rea, întreabă pe cineva cu apă la genunchi şi vei vedea. Deci, dacă vrei să fi satană apropiete cu apă de mine că aşa ajungi cu propria ta mână în gât, prin fund şi asta nu e tot, ştiţi epicu film cu 2 girls 1 cup? No exorcizarea e mult mai hardcore decât filmul ăla, păi ori te lepezi de satana ori nu, ce dracu!
Pentru cei cu probleme, pentru cei cu nelinişti şi tot tacâmu, avem bere sfinţită, dar mă îndoiesc ca va fi cineva cu care o voi împarţi. Aşa că dacă vreţi puteţi plăti, iar eu vă voi procura vin sfinţit, whiski sfinţit, coniac sfinţit, jager sfinţit, gin sfinţit, vodkă sfinţită, iar pentru cazurile deosebit de grave trecem pe shoot-uri de sfinţenie unde avem tequila sfinţită, jager sfinţit, absint sfinţit. În timp ce te umpli de lichid sfinţit, ceilalţi membri îţi vor doini din fluierele picioarelor In Flames-Come Clarity.
Pentru întrebări şi alte alea, întrebaţi.

sâmbătă, 19 martie 2011

Circulară introducere în lumea spionajului

 
Acesta este un material informaţional, conform standardelor în vigoare despre ce ar trebui să conţină un kit de spionaj profesionist Informaţiile sunt oferite de Institutul Internaţional de Spionaj şi...pula mea, pe scurt, le inventez pe parcurs.
În primul rând, cea mai elementară chestie la spionat este motivul pentru care faci asta. Dacă persoana pe care vrei să o spionezi e urâtă, renunţă, nu are rost, nu merită, nimeni nu e interesat de o persoană urâtă. Dacă are nasul mare, din nou este o problemă, cei cu nasul mare nu pot fi urmării, au un al 666-lea simţ prin care te simt şi chiar dacă nu te prind, mai devreme sau mai târziu vei da corp în nănău cu ei, iar dacă află că îi spionezi, nu mai prea e spionaj. Alte drăcovenii care nu pot fi spionate sunt ţigani, e natural pentru orice fiinţă umană, când vede un ţigan să simtă nevoia să-l lovească cu bordura şi să-l pună sub tren, iar din cauza acestor porniri, ei nu pot fi spionaţi. No, dacă persoana pe care o spionaţi nu are nici una din caracteristicile mai sus menţionate este ok, putem trece mai departe.
Alt element important este maşina. Maşina este în acelaşi timp ascunzătoare, casă şi birou, aşadar ea trebuie să fie una care să pară cât mai normală, să nu atragă deloc chiar dacă ea are la bord nişte tehnologi de nici Sfântu Petru, portarul raiului nu le ştie folosi, trebuie să fie o maşină care trece neobservată gen asta, în nici un caz să nu fie ceva care să dea de bănuit gen astalaltă.
După ce am stabilit aceste detalii este timpul să vedem kit-ul elementar de spionat ce trebuie să conţină:
  1. este indicat să existe 2 sticle cu H2O sau pe româneşte apă chioară-la un momendat setea vă va răzbi, dar după ce bei trebuie să te piş şi nu ai vrea să ţi prea mult timp o sticlă cu esenţă din marea galbenă în apropiere de tine.(NOTĂ: se poate şi alcool în loc de apă, dar pe urmă lucrurile se cam înceţoşează, iar situaţia devine uşor cam neclară)
  2. chiar dacă în filme detectivi au carneţel, binoclu şi reportofon, noi în secolul XXI, anul de grație 2011, folosim 1 cameră video, mult mai eficientă şi mai practică.
  3. un sandivş şi 2 pastile de imodium, că nu putem risca să pierdem acţiunea stând pe budă(NOTĂ: în loc de imodium se poate folosi şi o maşină de oprit timpul)
  4. un telefon mobil cu baterie cu autonomie mare, îmi vei mulţumi atunci când nu se întâmplă nimic și jocurile de pe telefon ţi se par eficiente
  5. o bâtă, niciodată nu şti când vrei să te sprijini în ceva!
  6. o macara, chiar dacă este poate puuuuuţin indiscretă, e foarte bună dacă vrei să vezi situaţia dintr-o altă perspectivă.
  7. papuci sport, în caz că eşti deconspirat să o poţi tuli eficient
Astea fiind spuse, cam asta e cu spionajul. Succes şi la cât mai puţine eşecuri

marți, 15 martie 2011

Ep. 2: Un nou început

Saluuut! Am revenit, acelaşi Olivian Eusebiu. Un tip simplu şi simpatic. Un om de acadea, un prinţişor de zahăr cu degete de unt. Uni zic că ţin la mine în portofel o poză cu portofelul meu, dar ăia sunt doar nişte răutăcioşi. Ce dor îmi era să vorbesc cu voi, ioi, nici nu ştiţi.
De la ultima întrevedere cu voi, mi s-au întâmplat multe. Foarte multe. În primul rând aş vrea să subliniez că din nou am încercat să mă sinucid(click). Am hotărât să mă arunc în faţa maşinii. Au fost însă câteva probleme, cum ar fi: ce mașină sau cum fac să nu mă vadă şoferul, până la urmă am rezolvat ecuaţia, iar dacă x=0.456, iar y=variabilă, am decis să ma arunc în faţa trenului. Evenimentul cu trenul chiar mi-a schimbat viaţa iremediabil! Dar toate la timpul lor, mai întâi să vă povestesc cum de nu am murit. M-am dus pe linile de tren şi m-am instalat confortabil aşteptând primul tren. După 26 de ore de aşteptare mi-am dat seama că nu v-a veni nici un tren. Eu nu înjur, dar trag pula în CFR, că au făcut grevă chiar când am vrut eu să-mi aduc obștescul sfârşit.
Trist, dezamăgit, supărat, apăsat de atâtea griji şi dureri, dar şi obosit(că este surprinzător de greu/stresant/obositr să te sinucizi, să nu-ţi vină sa crezi) am zis să o call it a day vorba unui film american. Aşa că eu, Olivian Eusebiu am pornit spre casă. Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet. În drum spre casă, am luat-o pe lini și am găsit o femeie,  parteneră de suferinţă. Ea spre deosebire de mine, nu a prins greva, norocoasa, a prins trenul. Supărat, m-am apropiat de ea, iar după câteva poveşti a început o frumoasă poveste de amor de o noapte. Am lins-o uşor pe gât(că nu mai avea capu), între sâni(era cam păroasă), m-am mai învârtit în jurul ei, iar pe urmă am facut sex. Serios. A stat, nu a zis nimica, a fost ca un îngeraş(alt click). A fost divin. 
De mult, eu, Olivian Eusebiu nu m-am mai simţit aşa de bine. Îţi mulţumesc străino pentru momentele dulci oferite de tine!
Va urma...

vineri, 11 martie 2011

What's the story, mornin' glory'?

Azi am auzit o poveste tipic adolescentină, iar eu ca înțelept adevărat ce sunt o să v-o explic vouă, muritorilor. Dar mai întâi o să vă rezum povestea:
Era o tipă Oana, care s-a îndrăgostit lulea de unu Tudor(amândoi elevi de liceu). Ei au început să aibe o relaţie împreună. După 3 luni, Tudor s-a mutat împreună cu familia în alt oraş, iar el cu Oana nu s-au mai putut vedea. Mircea, era cel mai bun prieten al lui Tudor, iar acesta împreună cu familia lui mergea în vizită la Tudor şi a întrebat-o şi pe Oana dacă vrea să vină cu ei, dar dacă dorea să vină trebuia mai întâi să şi-o tragă cu Mircea. Fireşte aceasta a acceptat. A ajuns la Tudor, iar la final i-a zis ce a făcut, acesta s-a enervat şi s-a despărţit de ea, fără să-i spună că şi el este implicat într-o altă relaţie. Oana a fost distrusă. O prietenă bună a Oanei, Maria, i-a zis că toţi barbaţi sunt aşa. Radu, colegul de bancă al Oanei, a văzuto supărată şi a întrebat-o ce a păţit, aceasta i-a povestit totul, iar el i-a spus că de acum înainte va avea el grijă de ea.
   
Sunt convins că minţile voastre înguste au priceput cam atât: Oana, Tudor, Oana, Mircea, Radu şi cine dracu e Maria. Nu-i nici o problemă, de aceea sunt eu aici, să vă explic. Pentru început, un grafic defineşte clar rolul fiecărui personaj: 
Da, deja este mult mai bine. Se simte că deja vi s-a deschis o nouă fereastră de gândire, un nou borcan de intelect. Acum urmează analiza personajelor:
1. Oana, ştim despre ea că are 17 ani. Deja începe să fie interesată în a-şi începe viaţa sexuală, dar probabil îi este frică şi a avut nevoie de un impuls, iar acel impuls a fost Mircea. Mai ştim despre ea ca este extraordinar de proastă, mai proastă decât nivelul mediu cel puţin. Cum dracu a putut ea să gândească(defapt să nu gândească:"mă duc la Tudoricelul meu şi îi zic că nu a fost nevoie decât să sug vreo 5 pule şi să-i ling în cur pe 2 ca noi 2 să ne putem vedea şi să ne ţinem de mânuţă şi să ne sărutăm delicat pe buze!", o pulă tu Oana, eşti proastă. Oricine te-ar fi părăsit, serios, mai ales că Mircea nu te-a obligat să o faceţi.
2. Tudor, el este un om bun, chiar este un om bun. Simţea că el a greşit faţă de Oana şi a făcut în aşa fel încât să fie chit. Pe urmă fiecare cu pizda mă-si, pula-n cur şi bani de drum şi cu siguranţă şi-a întărit şi relaţia cu Mircea.
3. Mircea, exemplu clar de norocul prostului. A încercat marea cu degetul şi i-a reuşit, e drept cu ajutorul lui Tudor, dar totuşi de apreciat. Felicitări Mircea.
4. Maria, există două posibilităţi: ori este lesbiană şi a zis ce a zis doar ca să o atragă pe Oana în tabăra cealaltă ori este o curvă proastă care şi ea la rândul ei s-a ars ca Oana şi acuma a devenit lesbiană sau doar extrem de feminista. Muie-n cur pe unde bei apă!
5. Radu, el este adevăratul personaj negativ aici. El profită de Oana cât se poate de mult şi chiar mai mult. Radu, ai un premiu!
Fireşte că eu ţin cu personajele negative. Trebuie să fie cineva care să-i susţină şi pe criminali şi violatori!

miercuri, 9 martie 2011

Hobby-uri

Hobby-urile, sunt acea activitate ce ne face pe noi ca specie egali. Fie că eşti un ţâgan retardat aruncat de muşte-n pizdă, fătat în blat şi crescut în canal cu resturi de şoblani aflaţi în putrefacţie şi condimentaţi cu 1.5 litri de urină calitatea I  sau eşti un om normal, cu frica lui dumnezeu, casa, servici, familie şi toate alea sau dacă eşti un mega terorist dispus să mori în numele lui allah şi îi urăşti pe americani până în intestinu gros şi vrei război ca să se afle că exişti şi tu pe planetă chiar şi tocilarul înăescut cu coşuri pe faţă are hobby-uri. Ele ne fac mai umani, sunt parte din noi.
Hobby-urile pot fi orice activitate. Laba de exemplu poate fi hobby(să faci laba la alţi desigur), băutul poate fi hobby, inclusiv combinația labă+băutură poate fi hobby. Ca un hobby să fie bun la ceva, ar fi ideal să poţi scoate ceva bani de pe el. Din cauza asta admir eu prostituatele. Le place pula, se fut, DAR fac şi bani din treaba asta.
Şi acuma am facut o listă cu hobby-uri(că voi nu aveţi imaginaţie) ce un om normal ar trebui să le aibe(măcar pe unele):
1. Dacă ai o viaţă activă, plină de evenimente neprevăzute(cum ar fi să rămâi fără pâine şi să trebuiască să mergi 20 de minute pe jos ca să ajungi la singurul magazin deschis), atunci acest hobby nu este pentru tine. Da, despre el vorbesc, hobby-ul care a fost inventat înaintea hobby-ului în sine, adică colecționatul de timbre. Nu ştiu de unde să încep, dar dacă aş avea de ales între a fi strivit prin lovituri de ciocan, scoase coaiele cu unghiera şi să văd homosexuali cum se fut în cur în faţa mea sau să mă uit la un album cu timbre, mai mult ca sigur varianta numarul 1 este pentru mine!!!
Weird Al Yankovic-White and Nerdy
   
2. Următorul hobby are la bază prostia aia pură şi nefinisată, care te duce fix in culmile(puli) spumoase ale valurilor afirmaţiei(tot puli). Este mândria de ceva, ceva la care tu nu ai avut chiar nici o contribuţie. De exemplu, mândria de a fi de o anumită naţionalitate, nu tu ai ales asta, a fost selecţie naturală, cum poţi fi mândru?
Alice Cooper - Hey Stoopid
   
3. Scoate cuţitele din bucătarie, sarea şi orice alte arme mai găsesşti. Hobby-ul ăsta se va lăsa cu sânge. Obsesia de o persoană. Nimic nu e mai de căcat decât când cineva se ţine după tine ca vara când ţi se lipeşte guma de papuc, cum nu o să mai dai jos guma aia, aşa nu o să mai scapi şi de cei care se ţin după tine. Dacă vezi că omu nu te vrea, pleacă, pleacă, pleacă!!!!
Buckcherry - Crazy Bitch
   
4. Ăsta e un clasic, adică admiraţia pentru clasic. De ce să admir ce era acum 100 de ani, când riscam să mor chiar şi când mă pişam, când acum, în 2011 este atâta tehnologie? Poluare? Păi mă piş pe poluare, găsim noi un mod eficient de a o opri şi pe aia, dar pânâ atuncea secol XXI, te salutăm!

miercuri, 2 martie 2011

Teoria "GHAOZ" sau noua teorie despre cum a apărut universul

Pentru început aş vrea să subliniez faptul că Ghaoz este un erou mitic, posibilul fondator al universului, a nu fi confundat cu mult mai cunoscutul găuăz care arata aşa şi nu are nici o legtură cu eroul mitic.
Cu mult înaintea timpului, înaintea spaţiului, înaintea începutului, înaintea lumini, înaintea lui Dumnezeu chiar, s-a născut din origini necunoscute Ghaoz. Miticul erou era singur, nu, defapt era solitar, dar după un timp şi-a dat seama că el are atâââta putere şi nu face nimic cu ea.
Din plictiseală, solitară desigur, el, s-a hotărât să-şi creeze parteneri cu care să joace cărţi. Aşa au apărut creaturile cunoscute astăzi sub denumirea de pokemon. După ce i-a bătut pe ăştia, de le-a venit căcatu înapoi pe gură, la toate jocurile posibile sa hotărât să creeze ceva superior pokemonilor. Aşa au apărut zeităţiile greceşti, egiptene, maiaşe, aztece, chinezeşti şi pula mea, toate alealalte zeităţi. Lui Ghaoz însă îi trebuia o provocare şi a hotărât să organizeze un turneu de poker şi schnaptz:Ghaoz vs. pokemoni&zei. Câştigătorul trebuia să-şi arate apogeul puteri. Evident Ghaoz a câştigat şi ca să-şi arate puterea a strâns din genunchi, şi-a ţinut respiraţia şi a tras o beşina epică de dimensiuni biblice!!!, cu stropi desigur asemenea monstru nu avea cum să vină singur. Această beşină, este denumită de noi "Big Bang", iar stropi rezultaţi în urma cataclismului bucifalian se numesc planete.
Bănuiesc că v-aţi dat seama că puterea lui Ghaoz constă în gaze. Beşina lui, flegmă de satană, creeaza şi distruge, strânge şi desface, râgâitul lui, lava dracului. Până şi Hiroshima-i transmite toată stima. 
Acuma Ghaoz s-a mutat în buricul soarelui. Cu gazele lui îl ţine aprins în permanenţă şi vegheaz asupra creaţiei lui.
Data viitoare, teoria apariţiei omului şi a divinitţii.

joi, 24 februarie 2011

Dureri de cap (1)

Părinţi sunt de vină că se nasc atâţia criminali. Dramele din copilarie fut mintea tinerilor cu cuţitu în mână. Cred că ăla care a născocit ideea cu "să-i zicem copilului că există moş crăciun, iepuraşul de paşte, iisus" era disperat rău de tot. Cu siguranţă a futut la una(probabil nevastă-sa) până în ultimul moment şi a realizat că nu are bani şi în 20 de minute trebuie să-i dea copilului un cadou, având în vedere împrejurările, era mai mult ca sigur că avea să fie un cadou de căcat(o hârtie igienică sau gen). Părintele, superdumnezeul copilului, nu putea să-şi bată chiar aşa de tare joc de cultul personalității pe care şi l-a creat în jurul propriului copil, aşa că a zis că "ui ce ţi-a adus moşul". Dacă cadoul este pe placul copilului, părintele se dă mare că el l-a ajutat pe moş, dacă copilul zice că un lucru mai urât nu a văzut, moşul este de vina. Just. Începând cu perioada 6-8 ani, deja copilul îşi dă singur seama că este minţit cu neruşinare şi îşi pierde toată speranţa în părinţi când aceştia recunosc că erau invenţi. Şi aşa apar criminalii, violatorii şi aşa mai departe.
Acum, special pentru ăla care a inventat buda turcească, îi doresc un sărut plin ochi cu cancer şi un pahar plin de muci. Cât poţi să fi de malefic să gândeşti aşa ceva? Dar să şi construieşti aşa ceva!! Cea mai incomoda, greu de folosit, dezgustătoare, tâmpită şi de căcat căcăstoare de la maimuţă încoace. Gagiului care a inventato îi doresc să ţină căcatul în el până puşcă!!! Iz de căcat la exterior cu conţinut cremos în interior.
Salam de vară. De ce se numeşte aşa? Ce alta legătură are cu vara în afară de gust/aromă de căcat, aroma pe care o simţi vara când te caci şi forţat de înprejurări bagi în gura câteva buruieni. Există sezoane la salam?? Vreu să văd cum e salamul toamnă-iarnă, e cu vin? Atuncea se face vinul, ar trebui sa fie.
La ce se gândea persoana care a luat săpunul normal şi l-a făcut săpun lichid?

miercuri, 23 februarie 2011

Întâlnirea reală a lui Ionuţ

Inevitabil, oricât de mult ai scutura-o ultimele 2 picturi tot pe chiloţii ajung aşa s-a întâmplat şi la mine. Multă lumea mi-a spus că oricât aş lungi treaba tot va trebui să ajung aici. Întrebarea nu a fost niciodată când ci unde. De 14 ani ma tot ascund după monitor, dar acum nu am mai avut ce face şi a trebuit să invit o fata la mine acasă. Această zi nu o voi uita niciodată.
Adică sunt eu 'ăl mai centaur rinocer pe care îl poţi întâlni pe facebook, mess, hi5, myspace, tagged şi aşa mai departe, dar pupam-ar un cancer totul până acolo. Nu cu vrăjeli în viaţa reală şi chesti. Cum sa atingă gura mea altă gură? Cine stie ce a fost înaintea mea la gura aia, mai ales că e şi de fată, că dacă era băiat mai dădeam eu cu presupusul, dar de ajuns cu astea, să vă povestesc ce s-a întâmplat:
Stăteam eu într-o zi cu ea semisculată pe mess. După câteva analize deontologice şi şopănhauăriene la World of Warcraft a intrat una la mine în listă, cum intră pula în pizdă. Dracu ştie cum arăta, dar avea un ID de picai. Simţiam că m-am îndrgostit. Direct am băgat vrăjeal la ea, Direcţia 5 pe sistem, like-uri pe facebook, tot tacâmu şi chiar mai mult. 
Într-o zi, ea mi-a zis să ieşim că stăm la 2 străzi distanţă, asta mi-a dat în primul rând de banuit, adică cine pula mea îşi cunoaşte vecinii?? Am zis da, cu ezitare, dar am zis da. Ştiam că acuma nu mai are rost să mă ascunde, probabil ştie că pe mine mă cheamă defapt Ionuţ şi nu [:*]AleXXXandrovich De Bonkrrl[:*], la fel de bine cum ştie că-s un pârlit de roman şi nu un arab cu mamă italiancă şi tată german din UK.
După ce ne-am plimbat şi am văzut şi eu zona unde locuiesc cu atâtea cladiri, si verdeaţă şi magazine ea a zis că vrea să urce la mine. M-am speriat. Ce să fac?? Efectiv nu ştiam ce să fac, dar brusc, așa cum razele chestiei ăleia mari de pe cer îmi intrau în ochi, aşa mi-a venit şi o idee genială. Când am ajuns sus la mine, am instalat-o comod pe canapea şi i-am dat spre folosinţă cât timp stă la mine un laptop conectat la net, iar eu am mers la mine în cameră, la computerul meu, m-am logat şi am aşteptat să intre şi ea să mai povestim. Ştiu, sunt geniu, uneori mă uimesc şi pe mine!!!
Hahaha, din nou m-am adus pe mine în avantaj.

miercuri, 16 februarie 2011

Killin' in the name of...în bucătărie

Eu, personal, cred cu tărie că într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, poporul chinez se va plictisi de la stat pe câmp şi ce pula mea mai fac ei şi o vor arde nomad, trecând peste mări şi ţări şi vor ajunge aici, în împărăţia româniei. Atunci când îţi v-a intra Tzin Tzai Po în casă îmi vei pupa tălpile că ţi-am destăinuit cum să scapi de el. Pe lângă asta ei s-au pregatit de invazie, nu-i poţi ataca cu obiectele deja cunoscute ca având potenţial de a provoca contuzi şi leziuni. Trebuie ceva nou, ceva la ce ei nu se aşteaptă şi nu sunt pregatiţi să se apere. Deocamdată o să zic de armele din bucătarie, în posturile viitoare o să dau arme şi din alte colţuri ale casei.
Ce ştim despre adversar:e mic(deci se strecoară uşor),e războinic, zâmbeşte mereu şi vorbeşte o limbă mai ceva ca cea de cal. Când Po Ji Young va încerca să intre peste tine în bucătarie poţi utiliza:
  1. Pâinea prăjită a morții, nu pare mare lucru, dar colţurile ei ascuţite pot eviscera 1 până la 3 chinezi dintr-o singură aruncare, totul ţine de viteza şi tehnică.
  2. Praf de rozmarin, eficient în zona ochilor şi a urechilor, poate se aşteptă ei la piper, dar la rozmarin, niciodată.
  3. Bere, vorba aia, pauzele lungi şi dese cheia marilor succese, e bine să fi bine hidratat în lupta cu chinezi.
  4. Vinete-bomb, astea sunt ca nişte bombe, le încălzeşti pe aragaz, scoti fitilul(chestia aia verde de deasupra) şi arunci, cel puţin 5 chinezi umpli de miez de vânt încisă.
  5. Sabia Salam, de preferat bogat în grăsimi, câţi chinezi poţi bate cu el, iar la 32 de chinezi primeşti level up!
  6. Nuclear blast, armă de distrugere în masă, o combinaţie de fasole şi ficat de pui, victimele se numără cu miile după ce lansezi asta!
Ar trebui să ajungă astea. Data viitoare exploatăm posibilităţiile din baie.

duminică, 13 februarie 2011

Facebook sau biserică?

Stăteam eu aşa, ca un pseudointelectual la birou(cunoscut şi sub numele de la mine în budă) şi în timp ce-mi desfăşuram activitatea aferentă locaţiei unde mă poziţionam(cunoscut şi sub numele de mă căcam), făceam eu aşa legături aberante. Am ajuns la facebook pe care l-am legat de biserică şi am văzut că e cam acelaşi lucru, am văzut că asemenea a două picături de apă seamănă facebook-ul şi biserica.
Pentru început, amândouă au la bază o mulţime de oameni care au prea mult timp liber şi nu au cu ce să şi-l ocupe, aşa că ori stau pe facebook ori merg la biserică. Oricum, amândouă au ca scop spălarea creierului şi îmbogăţirea unor gagi din cale afară de tari care s-au gândit la aşa ceva.
Asemeni cuvioșiilor care intră în biserică cu frica lui Dumnezeu şi cu o tentativă de suflet curat şi direct bagă o cruce, aşa şi cei de pe facebook atenţi la ce comentarii au mai primit şi la ce poze şi-au mai schimbat prieteni lor, cu frică să nu fie prinşi dau like la o poză care li se pare de tot căcatu. Nu-i aşa că seamană foarte tare între ele like-ul cu crucea, tot cam acelaşi lucru e.
Dacă în biserică sunt poze cu sfinţi şi alte alea şi pe facebook îţi pui poze cu idolii tăi, cu ceea ce-ţi place. Cum şi la biserică ţine constant să îţi repete ca în 24 decembrie e crăciunu, aşa şi pe facebook, chiar daca scrie când ai adăugat poza, tu pui numele albumului, data în care ai adăugat poza. Cul sau ce?
La bisericoşi e calendaru care îţi aduce aminte cand e şpriţ moca, la facebook nu sunt  sigur care e denumirea da cred că wall-ul se ocupă de asta. Te uiţi în calendar, 6 decembrie, bla bla sfântu Nicolae, direct sari la telefon să vezi pe cine ai Nicu să-i dai un la mulţi ani poate, poate se simte şi te cheamă pe la el, chiar dacă tu de pe clasa a 5-a îți baţi joc de ce nume de căcat are. La fel şi facebook-ul are grijă să te anunţe când s-a născut vreunu ca să-i poţi ura la mulţi ani că poate, poate da un pahar de vin, trăi-ar familia de patron.
Şi facebook-ul şi biserica sunt foarte sufletişti. Le pare rău de cei mai puţin norocoşi, dar atăta. Pai bă, compasiunea nu ţine nici de foame, nici de cald, serios!
Acum întrebarea absolută, ce să fac: cont pe facebook sau să merg la biserică?

miercuri, 9 februarie 2011

Dureri de cap

Cerşetoria asta nu-i aşa simpă cum crede lumea. Cerşetorii se divid prima dată în 2 categori, ăia care chiar au nevoie de ajutor şi ăia care o fac ca hobby şi/sau pasiune că e puţin efort la venit mare. Îi eliminăm pe ăia din a2-a categorie şi cei rămaşi se mai împart odată. Acum avem aşa, ţigani şi restul cerşetorimii. În mo firesc, domeniu ăsta de activitate este predominat de ţigani, care nu merită milă. Dacă vrea cineva monede moca de la mine trebuie doar să vorbească tangibil, să nu fie ţigan şi să îmi demonstreză că are cu adevărat nevoie de banii pe care îi cere. Aştia de obicei sunt tare modeşti. Ţiganii nu, ei sunt ca  pula de cal dependentă de viagra care abea aşteaptă să te apleci ca să te penetreze.Pe lângă faptul că îţi precizează din start ce sumă eşti obligat să le oferi sunt şi repetitivi(mereu îi găseşti in acelaşi loc, cu acelaşi motiv). Stau ei cu şatra lor, cum simt miros de om, haţ, bagă faţa lungă şi înfometată, vin spre tine şi direct te bombardează cu un strajnic:" Nenea, dă-mi şi mie 1 leu trăiţiar familia în sânul domnului nostru , să-ţi dea dumnezeu sănătate ţie şi familiei tare, vă rog". Ce i-aş da eu un litru de benzină şi niște chibrite. Totuşi, cred că dacă mi-ar zice:"Prealuminatu-le, dă-mi şi mie un leu să-mi cumpar nişte benzină, trăiţiar regatu faraoane şi să ai parte de toată faima din lume, ca numai coaiele tale valorează cât toată familia mea", păi dacă mi-ar zice unu aşa, aş fi mandru şi aş sta cu pieptu la 1 metru de corp şi l-aş şi sponsoriza cu litru ăla de benzină, i-aş da şi brichetă.
Motivul pentru care port eu pantaloni este pentru spaţiul de depozitare oferite de buzunare. Rostul pantalonilor este să transporte diferite chesti mici, care e bine să le ai aproape mereu. Punct. Asta e tot ce fac pantaloni. De ce dracu s-au inventat pantaloni fără buzunare? Cine își i-a asemenea pantaloni? În pantaloni fără buzunare repartizarea dă cu virgulă: portofelul între buci, cheile pe pulă, dar telefonul, telefonul, telefonul? Pantaloni sunt cei mai siguri. Dacă pui ceva în geacă sunt şanse mari să o uiţi sau să o pierzi, pantaloni nu.

duminică, 6 februarie 2011

UPDATE: Trag şi playlist

Cum e foarte la modă să arunci un playlist fară un scop precis, pun şi eu unu, care te v-a ajuta în viaţă. Exact după ce ai văzut un film siropos de care vorbeam în postul anterior, ca să nu te transformi iremediabil în poponaut, trebuie să îţi lipeşti boxele de urechi şi să le dai să audă următoarele:

Kreator-Violent revolution
In Flames-Trigger
Cannibal Corpse-Evisceration plague
Amon Amarth-The pursuit of vikings
Hypocrisy-Eraser
Arch Enemy-We will rise
Sepultura-Propaganda
Strapping Young Lad-Love?
Slumber-Wher nothing was left
All That Remains-Erase
Sentenced-Deep violet
Gojira-Lizard skin


sâmbătă, 5 februarie 2011

Vampirul genetic

După cum se ştie încă de la începutul umanităţii încoacea, în materie de filme, hormoni feminini nu ştiu s aprecieze(decât rar spre niciodată) un film bun(printre altele). La ele ca filmul să fie bun trebuie să aibe ori o poveste siropoasă între 2 persoane cel puţin lipsite de personalitate, iar dragostea să le fie aproape imposibilă sau o poveste de dragoste între o fraieră adolescentin şi un vampir vechi de 1000 de ani. Însă eu, am creeat o poveste de dragoste între o duduie şi un vampir care e şi bolnav!
Ea este Chivuţa şi s-a mutat de curând în oraş. A venit aicea deoarece, doar liceul ăsta a mai primit-o la program de zi, deoarece Chivuţa, e o adolescentă mai longevivă aşa. Adica e in al 25-lea an de adolescenţă şi refuză învăţământul de noapte deoarce în cariera ei de prostituată se câştigă mai bine noaptea decât ziua. Îi trebuie liceul ca să avanseze în post ca prostituată, că fără liceu nu are ce căuta în apropiere de zona centrală. Că prostituţia nu-i poliţie, aicea în funcţie de studii ţi se repartizează un sector de desfăşurare a activităţii.
El este Anton. La început era un vampir ca oricare altu, dar, având ghinionul teribil de a fi chiar pe reactor la Cernobîl când a fost foc de artificii şi fum şi a suferit transformari genetice din cauza radiaţiilor din buzunar de la bulgărul de uraniu pe care l-a  furat că i s-a părut draguţ. Aşa că, Anton de acuma mai poate suge sânge doar de pe o venă şi aceea se gasesşte fix pe pulă, dar el nu e poponaut, e doar diferit. Mai mult chiar, el este încă virgin în pula mea, cu inel de virginitate  în pula mea, cu credinţă arzândă în ideea virginităţii în pula mea şi toate alea în pula mea.
Desigur, toţi îşi băteau joc de Chivuţa la liceu şi o făceau să se simtă în plus, scenariu clasic de film, bla bla nu mai dezvolt. În mod firect, Anton era fiţa liceului, cel mai la modă gagiu, dar şi el stătea singur că era prea cool&ţâţe pentru restul elevilor.
Au trecut 45 de minute şi Chivuţa încă nu a clipit şi continua să se uite la Anton cum stă la masă şi vorbeşte cu penisul lui. Ei, îi curgea scuipat din gură. Se duce la el şi îi zice:
-Nu aveam cum să nu te observ, simt ceva ciudat în stomac de când te-am văzut sau poate e de la fasolea de la micu dejun, oricum, mă laşi să ţi-o sug?
-Hss, Chivuţa...este ceva despre mine, ce cred că ar trebui să şti...
-Ştiu, eşti vampir, nu o să putem fi niciodată împreună şi probabil o să vrei să te hrăneşti cu mine, dar sunt pregătită să accept, accept orice pentru tine Anton.
-Aaa, da...aaa, pula mea...mai e ceva...aaa, eu, am...SIDA....
-Serios?
-Da, şi no...eu...
-Anton, este prea mult pentru mine...ADIO!!
A 2 zi, Chivuţa a fost găsită în baie, moartă. A mâncat prea multă fasole şi a ţinut în ea până a explodat. Anton a realizat că poate să-şi facă operaţie de schimbare de sex, ca să nu mai dea aşa naşpa când se hrăneşte.
No, punct ochit punct lovit, de eram şi ambitios eram acuma ultima modă adolescentină în materie de lacrimogenitate şi sensibilitate!

duminică, 30 ianuarie 2011

Six Feet Under-out of order

În sfârşit, a venit ziua dreptăţii, ziua în care s-a închis ghena de gunoi numită Six Feet Under. Un bar din Mediaş, fost bar, care a început ca un bar de rock şi a continuat ca un bar de rataţi cu muzica, 90% de căcat.
Respectiva crâjmă, era faină la începuturi, când era muzică bună şi oameni ok. Cu timpul, crâjma a început să fie umplută cu toţi oligofrenii redardaţi mental pe care îi are oraşul ăsta să-i ofere. Aşa a ajuns el o ghenă de gunoi, barul şi-a pierdut sufletul, stilul, personalitatea. Era aşa, deşertăciune.
Mă enervează, că acuma toţi fraieri, care îl vizitau că nu ştiau de exisţa altor crâjme acceptabile de pe aici au început să-l plângă de parcă le-au murit mamele. Păi cum dracu să nu te bucuri că s-a închis un loc unde se asculta Manowar, Evenescense şi Bullet for mz Valentine? Eu aş jubila de fericire.
Oricum oligofreni fraieri care plângeţi, voi l-aţi stricat şi voi l-aţi închis prematur. Ca să ştiţi, încă de când a fost deschis, barul urma să aibe viaţă doar până în aprilie-mai 2011.

miercuri, 26 ianuarie 2011

Cum se procedează în autobuz

Cartea aia groasă, cu nu ştiu ce cod al bunelor maniere e un fals. Cu aia ajungi să nu fi luat în seamă în situaţi foarte importante, cum ar fi când astepţi la o budă publică, la o ceartă/bătaei pe stradă sau chiar să nu fi observat în autobuz. Noroc cu mine că ştiu să vă educ!
Ştiu că e un blestem că trebuie să mergi 5 minute pe jos până la cea mai apropiată staţie de autobuz, îţi vine să bagi adânc un cuţit în tine numai când te gândeşti la aşa drum. Eu am făcut o cerere la primărie să pună o staţie de autobuz la mine în faţă la bloc, defapt le-am făcut un desen complex cu locurile unde circul şi unde ar fi bine să pună trasee de autobuz, încă nu s-a aprobat. Revin, că am deviat. Deci, după ce faci ditamai drumeţia de 5 minute pe jos până în staţie, nu stai acolo ca o balegă de bou veche de 25 de milioane de ani. Te mişti uşor, lasciv ca toată lumea să-ţi vadă ţoalele. Asta pentru că eşti om harnic şi ai treburi mai bune de făcut în autobuz decât să dai cu firma în stânga şi-n dreapta. Între timp, poţi să mai bagi câte-un:"Deja aştept de 40 de secunde, nu mai vine mortu ăsta, bag pula".
Când începi să vezi autobuzul, te agiţi treptat, ca un pui în budă. Pe urmă te înghesui, creezi disconfort şi dai coate ca să fi tu primu' în autobuz, pentru că tu mereu eşti pe primul, niciodată al 2-lea (spirit competitiv). Cum eşti şi credincios, le laşi pe babe să stea jos, că alea blastămă şi pe urmă poate nu mai câştigi la pariuri. După ce porneşte autobuzul, îţi scoţi în toată splendoarea ta de gay iphonul şi vrbeşti tare şi accentuezi când zici ceva de bani, moneda de referinţă, euro desigur.(adică nu zici că ai dat la magazin 5 lei pentru nu ştiu ce, zici că ai dat 1 euro 20). 
Dacă, doamne fereşte, şoferul nu ascultă muzică populară, nu fluieră şi nu sparge seminţe în timp ce conduce, trebuie să te caci in basca lui să-i zici că şi-a ratat cariera şi să cobori, nu te merită ca pasager! Dacă, îndeplineşte măcar 2 din condiţile de mai sus e ok. Tu, ca pasager consecvent şi intelectual, ce dracu, o să dai dedicaţi la "nea şoferu" şi o să faci mega atmosfera. Aşa cum ai învăţat la ţară când se ţinea discotecă în căminul cultural.
În mod ciudat lumea este nervoasă în autobuz, dacă încep să te amininţe să şti că nu au nimic personal cu tine, dar caută pe cineva pe care săşi descarce nervi. Dacă ai probleme, şi tu la rândul tău du-te şi i-ate de unu de +65 că aia nu ripostează. 
Când se deschid uşile fugi să ieşi de parcă ar fi o bombă in autobuz. Bagă capu în piept şi dă-i înainte. După ce ai coborât uităte să vezi câţi oameni ai doborât. Şi aşa, se circulă elegant cu autobuzul. Nu-i nevoie să-mi mulţumiţi.
P.S.1 Cum ar fi sa poţi merge 10 minute pe jos?
P.S.2 Nici un site pe care îţi faci cont nu te lasă să fi prost, de exemplu dacă vrei să îţi faci cont pe yahoo şi vezi că "eumareleboss.pestecelmaimaresef" nu merge şi cei de la yahoo îţi da "eumareleboss.pestecelmaimaresef257" înseamnă că eşti al 257-lea fraier cu acest id-u, iar asta nu te face deloc mai bun.  
Anthrax - Caught In A Mosh
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

duminică, 23 ianuarie 2011

Nebunia lui Salam

( o voce sobră de bătrân asmatic)În ziua de azi, siguranţa nu mai există nici măcar ca un cuvânt în DEX. Armatele lumii nu mai există, fiecare e pe cont propriu. Poliţia...haha, e doar o mască a răufăcătorilor.
Părea că nimic nu mai poate opri lumea să nu se autodistrugă. Până într-o zi când a aparut el. Razele binelui au început să strălucească odată cu el. Demonul răului caută cu disperare un loc să se ascundă. Oraşul ăsta blestemat, plin de rele, pare că începe din nou să se ridice deasupra răului.
Salam, el e salvatorul nostru. La început era un salam normal, doar cu ceva mai mult piper. Până într-o zi, când Lenuţa de la alimentara a vărsat din greşeală pe el rachiu de sfeclă. Aşa s-a transformat el din salam-ul supus răului, în Nebunia lui Salam care a supus răul!
Conştient de noile lui super puteri, Nebunia lui Salam şi-a jurat să apere oraşul de toţi răufăcătorii şi mai ales de duşmanii săi de moarte Jamie Oliver şi Sanviş Vegetarian. Nu este chiar clar cum a ajuns să fie duşman de moarte cu ei, dar a ajuns.
 Ca orice super erou şi Nebunia lui Salam are ceva greu de identificat pe frunte şi chiloţi peste...coajă.
P.S. Batman este cel mai om super om!

joi, 20 ianuarie 2011

Episodu 1 Să facem cunoştinţă

Saluut, ce mai faceţi? Eu sunt Olivian Eusebiu. Sunt un tip de treabă, comunicativ, deschis şi sincer. O fire destul de liberă cu o gândire dechisă spre schimbare. Mă pot identifica cu o floare gingaşă care răsare primăvara sau cu o sticlă de apă rece, pe care o apreciezi cel mai mult vara, când e foarte cald. Mereu am încercat să fiu cât pot de optimist, iar cea mai mare pasiune a mea este să citesc pezi romantice noaptea.
Muzica, daaa, o iubesc. Ador să stau şi să ascult muzică. Nu îmi plac manelele, în schimb live-urile, alea, alea da dom'ne! Totuşi, formaţia mea preferată rămâne Timpuri Noi. Aia e muzica...yeah!
Cu femeile să zicem doar că niciodată nu mi-a ieşit. Prima femeie cu care am ratat a fost chiar mama. Ea, credea că e constipată şi când a simţit că vine a mers repede la baie. Când să tragă apa, surpriză, eram eu în toaletă. Ce surpriză pe mămica, săraca, nu se aştepta. Normal că s-a speriat şi la chemat repede pe ticu'(că aşa îi ziceam eu la tata). El ca un bărbat adevărat a tras apa şi aşa s-a rupt cordonul ombilic-ar şi am aparut eu, Olivian Eusebiu.
Pe la vârsta de 2 ani. Am realizat că femeile nu sunt de mine.(aicea mie puţin ruşine...)Asta e, am zis eu doar nu  fi foc ca nu merge cu femeile, de aceea Dumnezeu a făcut o gamă atât de variată de fiinţe. Să ai de unde alege. Aşa am ajuns pe felie cu Mariana, căţeaua bunicilor, dar ea fiind mai bătrână a murit când eu aveam 8 ani. A fost extrem de dureros, dar am învăţat multe de la ea. Mariana, dacă mă auzi, să şti că încă mă gândesc la tine!!
La 13 ani, am întâlnit-o pe ea, pe Ema, căţeaua vecinului. Primul an cu ea a fost, cum să vă zic...un vis, tot ceea ce mi-am dorit şi mai mult. Până când am prins-o că scormonea în gunoi cu Grig, javra de pechinez de peste drum. Aşa am ajuns să nu mai am încredere nici în câini.
Din păcate am devenit melancolic şi trist. Chiar am încercat de câteva ori să ma sinucid. Am eşuat lamentabil. Am luat 40 de diazepane şi nimic, probabil trebuia să le i-au pe toate odată nu 1 la 12 ore. Pe urmă am luat 40 de vitamina C, deodată şi nimica, Am încercat sa mă arunc pe geam, dar eu stau la parter, nici măcar o zgărietură. De cuţite nu am voie să mă ating că se supără mămica şi aşa nu mă prea place şi mă cam izoleaza zice că-s un avort spontan pe 2 picioare. Nici cu elasticul de gumă nu m-am putut spânzura, doar m-a iritat. Eu rămân consecvent şi mai încerc.
Find more artists like Timpuri Noi at Myspace Music

luni, 17 ianuarie 2011

Monastirea Argeşului-continuare

O să continui eu balada asta, cu ceea ce vreau eu să urmeze. Acuma, în viziunea mea, Manole este fantoma din fântână, iar Ana este zombi. Ea caută să se răzbune pe Manole că a zidit-o.
Pe Argeş în jos
Sub un mal frumos
Nouă meşteri mari
Fantome de zidari
Cu Manole zece
Din fântâna rece
Ei nici că gândea
Că Ana era
Zombi fioros
Şi că dorea
A se răzbuna
Meșteri table juca
Că de se plictisea
Dar Ana urla şi zidul rupea
Şi treptat turba
Pe Manole-l dorea
Ceaiu a-i da
Sta Manole şi juca
Dar brusc pişarea-l tăia
Merse dupa mănastire
Să facă dacă îi vine
Dar spre surpriza lui
Ana, aşa a dracului
Îl aştepta pentru ai da
Genunchi la ficaţi
Şi palme la maţ
Manole se speria şi o implora
-Ană, Anuţă
Hai fi draguţa
Tare nu da
Că m-o durea
Dar Ana râdea şi îi răspundea
-Coae, eu te-m iubit
Dar tu prost, mai zidit
Manole iar ruga
Să nu dea
Dar Ana turba şi îl batea
Manole suspina
Apoi realiza
Că el nu-i fiinţă
Deci n-are suferinţă
Şi Ana se enerva
Ca iară ţeapă-şi lua

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Am soluţia!!!!

Plozi nefolositori şi muritori de foame, eu ca geniu consacrat, dar neînţeles am găsit soluţia cum să fac bani. Îşi taie toţi venele de ciudă când o să vadă ce multimiliardar o sa fiu eu!
În mod siguuuuur, cea mai bună/simplă idee de făcut bani este cea cu ridicarea unui magazin. Eu fiind un manager de succes(în viitorul apropiat), am găsit soluţia de marketing perfectă cum să mă îngrop în monede şi cum să îmi cumpăr bere(sau alt alcool) la fabrică!!! Asta numesc eu eficienţă şi treabă bine făcută.
Magazinul meu se va deschide cât se poate de aproape de un Kaufland sau orice alt magazin de pulă plin de oferte şi reduceri şi toate alea. Dacă se poate chiar la ei în curte, cu cât mai aproape cu atât mai bine. Cam pe acuma, orice manager îşi va scoate pula şi şi-o va bate de gură ca aia mă va duce la faliment. Faliment? Pai atuncea eu de ce sunt multimiliardar şi tu un pârlit care visează la o mărire de salar de măcar 7%? Nu răspunde, stai jos şi ascultă. Aşa. Deci, am rămas în curte la Kaufland sau la alt magazin de genu. Marfa o să o cumpăr de la magazinu de căcat mai sus numit şi cum eu am magazinu aproape, îmi iasă ieftin transportu. Pe urmă o să-i trag la magazin un nume super, mega, eXXXtrea exclusivist cu un motto pe măsură ca să fiu sigur că tot ţăranu ştie de el şi vine. Acuma urmează marea lovitură de marketing, magazinul meu va avea un adaos comercial mega gigantic de minim 700%! Adică o hartie igenică-7.5 RON, iaurt-22.5 RON, pâine-44.1 RON, bere-100 RON şi aşa mai departe. Vând 5 pâini, 2 harti igienice şi o berulă pe zi, am aceeaşi cifră de afaceri ca şi cei de la Kaufland.
Acuma voi, vă întrebaţi cum o să fac eu să vină lumea. Simplu. Dacă am deschis un magazin de fiţe, care e atât de fiţos încât are la produsele care le găseti şi în alte magazine preţuri semnificativ mai mari ca să arate că nu e pentru oricine o să vină doar cei cu bani. Fals. O să vina toţi fraieri care au stomacul lupit de şirea spinarii. Ca să vadă toată lumea ca ei au bani să-i facă cumparaturile din locuri...exclusiviste! Şi la câte asemenea creaturi sunt mă îngrop în bani.
Fraierilor, ăia putred de bgaţi nu pun botu la vrăjeli d-astea slabe cu fiţe. Cum crede-ţi că au ajuns ăia aşa putred de bogaţi? Simplu, că au gândit problema!
Holograf - Banii vorbesc
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

joi, 13 ianuarie 2011

Sfaturi practice: desparţirea

În viaţa oricărui mascul feroce şi vânator vine un moment, când, din diverse motive vrea să fie singur, să se lepede de satana, să scape de duduia care i-a pus stăpânire pe viaţă. Motivele sunt multe: ar putea fi plictiseala, sau plictiseala, chiar şi plictiseala ar putea fi şi nu în ultimul rând...plictiseala. După aceea trebe să cauţi o scuză bună ca să te desparţi. Pentru voi, cei fără pic de imaginaţie, va dau eu câteva sugesti.
1. Metoda "asta e"
Este o metodă destul de eficientă în care tu mimezi sinceritatea, durerea şi ce vrei tu ca să fie mai savuros pentru tine. Metoda asta presupune să mergi la ea cu lacrimi în ochi, juma' de litru de bere în tine şi să îi zici:"Eu vreau din tot sufletul să fiu cu tine, dar nu mai pot din cauza.......asta e.".
  • Avantaj: ea va aprecia încercarea ta de sinceritate
  • Dezavantaj: în veci nu te vei putea lăuda cum te-ai despărţit de ea
2. Metoda "punct ochit, punct lovit"
 Natural, te duci la ea şi îi zici:"Auzi fă, i-a marş din viaţa mea!". Pe urma ca un gentelman adevărat afişezi un zâmbet trist şi desfaci o bere. Ar fi de apreciat dacă tu ai fi foarte bine dispus cât timp ea va face crizele specifice oricărei femei.
  • Avantaj: mereu o va roade de ce v-ati despartit
  • Dezavantaj: îţi va da cel puţin o palmă
3. Metoda "gluma"
Te duci la ea bine dispus. Rânjeşti fasolea ca un mitocan. Spui o glumă proastă, poate una chiar cu o uşoară tentă misogină, cât sa o frustreze puţin pe ea. Pe urmă îi zici:"Şti, mă gândeam să fac schimbare de sex" şi îţi tragi o meclă d-aia de om împlinit, ea v-a spune:"Cum?" şi atuncea tu glorios vei răspunde:"Pe tine cu alta, aşa că hai pleacă iute ca trebe să ajungă într-o oră.". Continui să rânjeşti.
  • Avantaj: nici o revista feministă nu prevede ce trebe să facă ea în situaţia asta, elementul surpriză!!!
  • Dezavantaj: unu din voi doi(tu sau tipa care trebe sa vină) se va trezi cu un cuţit între ochi
4. Metoda nepotriviri de caracter
Asta e una frumoasă. Aştepţi să calce ea pe bec(dar sa fie o chestie minora) şi sari la ea. Da' serios, pumni în sfeclă, genunchi în ficaţi, şpiţuri în ceru' gurii, tot tacâmu. Pe urma îţi ceri scuze şi îi explici că a fost o răbuvnire de moment şi că îţi pare rău(zici asta ca să nu ajungi la poliţie) şi aşa, ai motiv să te desparţi de ea, pe motiv ca nu mai ai cum după tot ce s-a întâmplat să mai fi cu ea.
  • Avantaj: vai de pula mea, ce te destresezi!!!!!!!!
  • Dezavantaj: trebuie să depui efort fizic, ştiu e naşpa, dar merită
Patru ajung pentru moment, oricum, merg combinate şi chesti.
P.S.1 Toate trebuie sa aibe loc faţă în faţă! Oricum ar fi altcumva ar fi doar labă tristă şi frecţie la picior de lemn.
P.S.2 Slex!!!
 

luni, 10 ianuarie 2011

Născătoare de idei

Niciodată, dar niciodată nu a ieşit nimic bun din gândit, oricare ar fi fost situaţia. Absolut tot ce a ieşit bun din capul gânditorului în cauză a fost pe bază de spontaneitate şi a mişcării maselor. Cum orice lucru se naşte pe ceva, ideea se naşte pe buda.
Buda, cunoscută şi ca locul sacru de meditaţie sau ganditoarea artificiala, datorită structuri ei arhitecturale, ofera soluţia optimă pentru a intra în transă şi a medita profund asupra oricăror teme. Încăperea aceea, nici prea mare ca să îţi fugă ideile, dar nici prea mică să nu aibe loc mai mult de 2 idei, cu pereţii albi(sau oricum, o culoare dechisă) care îţi permite, într-un mod unic să faci analize şi scheme complexe cu ochiul minți, poziţia comodă de pe tualetă şi falnicul sentiment de ușurare. Reţeta completă pentru o idee strălucită.
Din punct de vedere ştiinţific, sub aripa fizici, se poate spune că este o teorie perfect valabilă şi se poate dovedi că statul pe budă(când te caci, că nu stai pe budă de plictiseală) duce la formearea de idei. După căcare rămane un spaţiu gol, un fel de vid, care este umplut imediat cu ceva şi cea mai lamdemână este o idee. Teorie dovedită. Beşinile sunt total irelevante, deoarece ele mişcă masele de colo-colo, dar nu le elimină, iar dacă eşti atât de retardat încât te caci pe tine de la o beşină, nu poţi avea pretenţia la gandire, idei sau orice alt ceva.
De acuma, şti că atuncea când stai pe tron ajuţi şi tu puţin la înbunătăţirea lumi în care trăim cu o nouă idee de căcat!
P.S.1 Poza nu are mare legătură cu ce am scris aicea, dar e amuzantă.
P.S.2 Slex evident!!!!